RSS

Arhive pe etichete: restaurant

Pastorel Teodoreanu – umor si gastronomie

Păstorel Teodoreanu, figură singulară în literatura română, şi-a dedicat viaţa în aceeaşi măsură scrisului şi escapadelor bahice şi gurmande. Avertisment: următoarele extrase din opera sa pot dăuna grav persoanelor fără umor.
Într-o seară banală de iarnă, în Cetatea de Scaun a Iaşilor, îndoliată după Primul Război Mondial, Păstorel Teodoreanu şi un camarad de arme se plimbau agale pe străzi lăturalnice, după ce săvârşiseră un pahar de vin. Coteau pe ulicioare pustii din liniştitul cartier al Tătăraşilor, pentru a nu fi siliţi să-i salute pe ofiţerii nemţi. Purtau încă uniforma Regimentului 24 Artilerie. Deodată, zăresc în pragul bisericii un preot înalt şi, datorită cine-ştie-cărui impuls ancenstral, caută o vorbă de încurajare. „Ce doreşti fiule?“, îl întreabă preotul pe Păstorel. „Să mă spovedesc, părinte. Caut ispăşirea păcatelor şi duhovniceasca sfinţiei tale binecuvântare.“ „Ai ucis?“ „Da.“ „Rău! Nemţi?“ „Nemţi.“ „Îţi place la teatru?“ „Da.“ „Bine! Dar «Moartea lui Mihai Viteazul»?“ „Nu.“ „Rău! Crezi în Dumnezeu?“ „Da.“ „Bine. Dar în Nicolae Iorga?“ „Nu!“ „Rău! Şi de ce nu crezi în Nicolae Iorga?“ „E zălud, părinte, e sărit!“ „Măgarule! Am să te reclam la marele cartier general! Am să te chem la Curtea Marţială! Vei fi împuşcat ca un câine! E o ruşine să mai porţi uniformă! La zid!“ Farsele făcute lui „Iorga Nicolai“ Şi Păstorel Teodoreanu, şi camaradul său o şterg. „Bine, domnule locotenent, cum îţi veni?“, îl întreabă tovarăşul său pe Păstorel. „Dar ce-am făcut?“ „Ăsta nu e popă, domnule.“ „Cum?“ „Ăsta e domnul profesor Iorga. S-a îmbrăcat aşa de frica nemţilor!“ Acesta era Păstorel Teodoreanu, epigramistul, poetul, prozatorul, cronicarul gastronomic, gurmandul, iubitorul şi degustătorul de vinuri şi coniacuri fine, avocatul, cel mai spumos boem al protipendadei epigramiştilor.
Era maestru al jocului de cuvinte! El e spiritul cel mai elevat. De aceea, sunt copleşit când sunt, adesea, comparat cu el. Mircea Ionescu-Quintus
Păstorel Teodoreanu a reprodus, cu măiestria unui comediant, dar cu harul unui erudit, spectacolul vieţii din România interbelică şi postbelică. Era printre oamenii aceia care au vocaţia boemiei şi care, atunci când se găsesc în cârciumă, devin sclipitori, atinşi de aripa zgârcită a geniului. Avea, e drept, o predilecţie aparte pentru ironiile la adresa cărturarului Nicolae Iorga. Acestuia i-a dedicat, pe lângă ridicolul episod numit „Vesela spovedanie“ şi surprins în lucrarea „Tămâie şi otravă“, un întreg volum de ironii, „Strofe cu pelin de mai pentru Iorga Nicolai“, care a văzut lumina tiparului chiar la 9 mai 1931, când Guvernul României era condus de marele istoric. O mostră tonică din spatele copertelor: „În răsboiu-ntregitor,/ Fugind de gloata interlopă,/ Marele învăţător/ A fost mobilizat ca popă“. De ce nu-i plăcea apa de izvor Legendele care s-au ţesut în jurul epigramistului spun că „Strofele cu pelin“ au mobilat întreaga vitrină a unei librării din Iaşi la 10 mai, în ziua în care premierul vizita oraşul. Dar acesta este doar un amănunt, căci Păstorel i-a încondeiat şi pe prieteni, şi pe adversari, şi pe români, şi pe occidentali, dar mai ales pe ruşi. Şi, poate cel mai savuros, s-a luat pe sine în zeflemea, insistând, în cel mai natural mod cu putinţă, pe cea mai importantă calitate a sa: aceea de iubitor de vinuri şi de războinic pătimaş împotriva apei de izvor. „Pentru subtilul amator/ Care-şi respectă al său gât,/ E bună apa de izvor,/ Dar ca uzaj extern. Atât!“ Dar aceasta nu poate fi decât o virtute, căci ştim de la Horaţiu că „N-au să aibă viaţă poemele scrise de băutorii de apă“. Iar întâlnirile cu Păstorel Teodoreanu, indiferent care ar fi fost vârsta interlocutorului, terbuie să fi fost memorabile, căci doar aşa se explică faptul că, după decenii, contemporanii îşi amintesc perfect şi cele câteva secunde petrecute în compania teribilului enolog.
Omul era un drăguţ. Era un gurmand, îi plăceau mâncarea bună şi coniacurile bune. Dar avea o cultură a mesei! Constantin Bălăceanu-Stolnici
Contemporanul epigramist Mircea Ionescu-Quintus a fost fermecat de anvergura intelectuală şi de hazul său. Atât de mişcat încât i-a dedicat, deşi post-mortem, frumoasa epigramă: „Să-nchinăm paharul/ Pentru Păstorel!/ N-a fost nici Cotnarul/ Mai spumos ca el!“. „Păstorel Teodoreanu era maestru al jocului de cuvinte! El e spiritul cel mai elevat. De aceea, sunt copleşit când sunt, adesea, comparat cu el. Memorabilă este celebra lui pledoarie, când i s-a fixat un impozit mai mare decât trebuie pentru câştigurile din avocatură. S-a dus în instanţă, la contestaţie, cu următorul catren: «N-am venit/ Că am venit,/ Am venit/ Că n-am venit.» Superb, ce joc de cuvinte!“, povesteşte politicianul liberal. „Devenise un fel de «Bul㻓 Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici l-a întâlnit pe notoriul epigramist într-un moment delicat din amurgul vieţii acestuia: după ispăşirea a trei ani de închisoare, când l-a îngrijit în calitate de medic. Impresionant moment, spune Bălăceanu-Stolnici. „Omul era un drăguţ! Era mare beţiv. A început să-mi povestească: peste 50% din ceea ce i se atribuia lui ca bancuri nu erau, de fapt, ale lui. Devenise un fel de «Bulă». Era un gurmand, îi plăceau mâncarea bună şi coniacurile bune. Dar avea o cultură a mesei!“, îşi aminteşte academicianul.
sursa: adevarul.ro
 
 

Etichete: , , , , , ,

Iasi. Stiati ca…?

  • orasul Iasi este al doilea din Romania ca numar de locuitori, dupa Bucuresti?
  • prima carte tiparita in provincia istorica Moldova a aparut in Iasi la 1643?
  • Iasiul a fost incendiat de trei ori? Prima data, in 1513, au fost de vina tatarii, apoi otomanii in 1538 si apoi rusii in 1686.
  • surse istorice sustin ca orasul a fost afectat de o epidemie de ciuma in 1734? Descoperiri arheologice recente sustin aceasta ipoteza.
  • aici a fost capitala Moldovei timp de aproape 300 de ani (1565-1859)?
  • cazarea la hotelurile din Iasi poate fi cu pana la 30% mai ieftina daca va rezervati online camera?
  • in 1930, numarul evreiilor ieseni reprezenta jumatate din numarul populatiei de origine romana? Erau atunci: 63.168 romani, 34.662 evrei, 980 germani, 918 rusi restul pana la totalul de 102.872 locuitori fiind reprezentat de maghiari, armeni etc.
  • dupa Unirea Principatelor, cand capitala fost mutata la Bucuresti (1861), Guvernul Roman a stabilit plata unei compensatii banesti in valoare de 148.150 lei (nu a fost achitata insa)?
  • in timpul ocupatiei Puterilor Centrale a Bucurestiului (decembrie 1916), Iasiul a redevenit pentru doi ani capitala Romaniei?
  • in 14 decembrie 1989 mai multi ieseni au fost arestati de Securitate pentru ca planuiau organizarea unei manifestatii anticomuniste? Aceasta informatie sta la baza propunerii orasului Iasi ca oras initiator al Revolutiei din 1989.
  • cele 7 coline care dau renumele orasului se numesc: Sorogari, Repedea, Breazu, Cetatuia, Bucium-Paun, Galata si Copou-Aurora?
  • temperatura maxima inregistrata vreodata la Iasi este 40 grade Celsius, in 27 iulie 1909? Minima termica este data de valoarea de -36.3 grade Celsius (1 februarie 1937).
  • una din cele mai triste si sangeroase amintiri din istoria recenta a orasului o reprezinta Progromul din 27 iunie 1941? Pe durata a 3 zile, nu mai putin de 13.266 de evrei au fost ucisi de autoritatile de atunci.
  • intre 1956 si 1977, populatia orasului s-a dublat? De la 112.977 pana la 265.002. Insa, intre 1992 si 2005 populatia a scazut de la 344.425 pana la 320.888.
  • astazi, singura comunitate minoritara mai importanta este cea a tiganilor (rromilor): 1.2%?
  • religia mozaica (caracteristica evreilor) aproape a disparut din pesiajul spiritual iesean? Foarte bine reprezentata in 1930, 34,47% din ieseni, ea a scazut dramatic in zilele noastre (mult sub 1%).
  • Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” (1860) este cea mai veche institutie de acest gen din Romania?
  • orasul este infratit cu peste 20 de alte localitati din alte tari? Cele mai importante sunt: Atlanta, Quebec, Chisinau sau Ierihon.

sursa: http://stiati-ca.com

 
 

Etichete: , , , , ,

Imagine

Reducere de pret de ziua ta!

Reducere de pret de ziua ta!

 

Etichete: , , , , , , , ,

Reguli de asociere a mancarurilor cu vinurile

Pentru a intelege interactiunea dintre vin si mancare, trebuie cunoscuti termenii care definesc elementele gustului. Orice fel gastronomic poate contine unul sau mai multe din cele cinci elemente de baza ale gustului: dulce, acru, sarat, amar si umami (un al cincilea element component al gustului, descoperit de japonezi la inceputul secolului, care desemneaza capacitatea proteinica a unei mancari). Aceste nuante isi pun amprenta si asupra gustului vinurilor.

Mancarurile dulci si umami reduc caracterul aromatic al vinurilor, facand textura vinului sa para mai puternica (acida, astringenta si taninoasa). Cele mai amarui sau sarate reduc textura vinului, facand-o mai dulce si mai catifelata, si accentueaza aromele. Umami, cea de-a cincea nuanta a gustului, mai desemneaza si savoarea mancarii. Aceasta nuanta a simtului gustativ se bazeaza pe aminoacizii glutenici si nucleotidele mancarii respective. In 1997, cercetatorii de la Universitatea din Miami, au reusit sa localizeze si papilele gustative care percep umami.

Atunci cand acocierea mancare-vin este echilibrata, fara ca un anumit gust sa fie dominant, caracteristicile vinului raman, in principiu, neschimbate. Dar iata in continuare cateva repere, utile in orice „calatorie gustativa”

Asocierea mancarurilor dulci / condimentate / proteinice (umami) cu vinurile usoare

wine_food_pair_sweet_picMancarurile dulci, condimentate sau proteinice, mai putin sarate, dau vinului o textura mai puternica, mai proeminenta. Vinul va avea un caracter acid si, daca a fost maturat in butoi de stejar, va prezenta si nuante amarui. Vinurile rosii asociate cu astfel de mancaruri vor fi mult mai taninoase. Vinurile recomandate pentru felurile gastronomice dulci, condimentate sau proteinice sunt cele mai usoare, seci, proaspete.

Vinuri albe: Riesling, Gewurztraminer, Viognier, White Zinfandel, Chenin Blanc, Sauvignon Blanc, Chardonnay
Vinuri rosii: Nouveau Beaujolais, Pinot Noir, Sangiovese, Zinfandel, Merlot, Shiraz

Feluri de mancare:

  • mancare chinezeasca, sosuri de stridii, mancare de prune, sosurile dulci-amarui
  • mancarurile mexicane, salsa de fructe, crema de ciocolata
  • pastele cu sos de rosii, crema de ciuperci
  • mancare thailandeza, pui Thai
  • aripioare de pui la gratar cu sosuri dulci,
  • sushi cu scortisoara si wasabi
  • mozzarella, branza Brie, branzeturi afumate

Asocierea mancarurilor proteinice cu vinurile fructuoase, sprintare

wine_food_pair_acid_picAsocierea cu mancaruri mai acide, mai proteinice, va estompa caracteristicile vinurilor, facandu-le mai putin evidente. Consumatorul va percepe mai putina aciditate si mai multa fructuozitate. Pentru ca de obicei aceste mancaruri sunt mai putin sarate, vinurile cu care vor fi asociate nu ar trebui sa fie maturate mai mult la stejar si mai taninoase. La acest fel de mancaruri ar trebui sa se consume vinuri mai proaspete, mai intense aromatic, mai usoare (vinuri fara influenta lemnului), pentru ca si ele la randul lor prezinta o aciditate mai ridicata.
Mancarurile amarui, precum andivele, rucola sau carnurile afumate, pot fi asociate foarte bine cu vinurile mai intense, fara influenta baricului.

Vinuri albe: Pinot Grigio, vinuri spumante, Riesling, Sauvignon Blanc, Viognier, Chardonnay
Vinuri rosii: Pinot Noir, Merlot, Sangiovese, Dolcetto

Feluri de mancare:

  • salatele amarui, astringente, de rucola, spanac, ridichi, cresson
  • pestele mai uleios: sardine, hering, ansoa, macrou, somon,
  • scoici, homari, crab si creveti cu lamaie
  • pestele afumat: somon, sturion, tipar, crap
  • stridii ci otet, ulei sau sos cocktail
  • asparagus cu anghinare si ciuperci
  • sushi cu scortisoare si wasabi
  • prosciutto cu pepene galben
  • caviar
  • branza proaspata de capra

Asocierea mancarurilor echilibrate cu vinurile rosii si albe

wine_food_pictureFelurile care sunt condimentate echilibrat cu sare vor dezvolta arome complexe si pot fi asociate cu o mare varietate de vinuri. Daca cumva un fel de mancare este mai dulce sau proteinic (umami), adaugarea unei nuante mai acide nu pare un lucru iesit din comun, practica des intalnita in bucatariile din ziua de astazi (sosurile de rosii la care se adauga vin sau otet, sau somonul afumat caruia i se adauga suc de lamaie). Aceste feluri culinare dezvolta foarte multe arome si nu reactioneaza in asocierea cu vinurile cu aciditate mai scazuta, Mancarurile cu continut de sare mai moderat pot fi asociate cu majoritatea soiurilor de vin.

Vinuri albe: Pinot Grigio, Gewurztraminer, Chenin Blanc, Riesling, Sauvignon Blanc, Chardonnay
Vinuri rosii: Pinot Noir, Merlot, Shiraz, Zinfandel, Sangiovese, Cabernet Sauvignon

Feluri de mancare:

  • carnurile prajite, sotate sau facute la gratar, mancarurile de pui, fructele de mare
  • preparatele murate in sare: masline, capere, sunca, lamaile in saramura, branza de tip Feta
  • sosurile mai acide, albe sau rosii, pe baza de: mustar, lamaie, otet balsamic etc.
  • carna de vita sau pui cu lamaie si capere,
  • supe, tocanitele, ostropelul
  • branzeturile Cheddar, Gruyere, Fontina

Asocierea deserturilor cu vinurile dulci

wine_food_pair_dessert_picDeserturile reprezinta un tip de mancare desprins din prima categorie de mai sus. In mod normal, majoritatea deserturilor sunt dulci si vor fi asociate cu vinuri dulci. Chiar si tartele de lamaie sau rubarba sunt reechilibrate gustativ prin adaugarea de zahar. De cele mai multe ori, se cere a fi servite cu vinuri mai dulci decat deserturile, deoarece se echilibreaza reciproc. Aciditatea va deveni mult mai pronuntata atunci cand sunt servite vinuri dulci la desert. Daca vinul este mai dulce decat desertul, consumatorul nu va sesiza aciditatea vinului la fel de mult. De cele mai multe ori se crede ca dulceata vinului se va asocia foarte bine cu cea a desertului, insa acest lucru este gresit. Vinul va fi simtit ca fiind mai putin dulce si mai vioi.

Vinuri: Recioto, Madeira, Sherry, Port, Muscat, Riesling, Santo, Sauternes, Tokaji, Ice Wine

Deserturi:

  • ciocolate, creme de ciocolata, prajiturele de ciocolata, trufe
  • cremoase, placintele de branza, inghetata
  • deserturile de fructe: mere, citrice, zmeura
  • desrturile cu nuca si caramel, tartele cu alune
  • torturi, prajiturele, produce de patiserie

autor:Vali Ceafalau

sursa: vinul.ro

 

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 4 decembrie 2012 în Despre bauturi

 

Etichete: , , , , , ,

Politetea in restaurant

Exista cateva reguli de baza pe care trebuie cunoscute inainte de o cina romantica, la restaurant. Afla cateva reguli de baza pentru a face o impresie placutala fiecare iesire in oras la masa.

Daca ai ales un local unde se mananca bine si este apreciat si de cunoscutii tai, nu trebuie sa te mire faptul ca este mereu aglomerat. Pentru a te asigura ca vei gasi o masa libera, s-ar putea sa ai nevoie de o rezervare din timp. Inainte de a „testa” un nou restaurant, este bine sa te interesezi de mancare si ambianta. Nu trebuie sa te jenezi sa intrebi despre aceste lucruri.Nu este lipsa de bun simt nici daca te interesezi, prin telefon, de preturile practicate.

Daca nu vei face acest lucru, e posibil sa regreti si sa treci prin momente mai putin placute. Nu uita ca si restaurantele modeste pot oferi mincaruri rafinate si atmosfera placuta. Exista restaurante de diferite categorii pentru orice buzunar. Tinuta trebuie sa fie adecvata momentului. Trebuie sa ai in vedere posibilitatea ca exista restaurante care nu accepta clienti imbracati in jeansi.

In general, cea mai potrivita tinuta pentru serile petrecute la restaurant este cea eleganta, clasica. Daca ai hotarat sa mergi intr-un local mai modest, unde te vei simti in largul tau intr-o tinuta mai lejera, nu are sens sa te imbraci la patru ace. La intrarea in restaurant, barbatul deschide usa femeii, lasand-o sa treaca in fata, pentru a intra prima. Primul care intra in local este barbatul, pentru a feri doamna de privirile indiscrete ale celorlalti si pentru a cauta o masa libera. Cand sunteti intr-un local, trebuie sa va comportati cu bun simt, fara a atrage atentia asupra dumneavoastra. Trebuie sa respectati obiceiurile localului. Daca restaurantul are si garderoba, nu va temeti sa lasati hainele. Daca le veti aseza pe spatarul scaunului nu veti face o impresie placuta. De asemenea, trebuie sa stiti ca unele restaurante au zone speciale pentru fumatori si sa respectati acest obicei. La masa se asaza intai femeia, care are prioritate in alegerea locului.

Barbatul trebuie sa ii tina scaunul, dupa care se va aseza pe locul din partea opusa sau alaturi. Daca nu este nici o masa libera, va puteti aseza la masa cu alte persoane, dar numai dupa ce ati cerut, in prealabil, acordul. Meniul trebuie consultat de fiecare in parte, dupa care domnul va da comanda chelnerului. O adevarata doamna evita sa discute cu ospatarul, pe tot parcursul mesei. In timpul mesei, nu priviti insistent vecinii, nu comentati, nu vorbiti sau radeti galagios. Nu veti face decat sa atrageti privirile suparate ale celorlalti. Asezati-va confortabil in scaun. Servetul NU trebuie tinut pe genunchi, ci se foloseste doar pentru stergerea gurii.

La sfarsit, se impatureste frumos si se pune intr-o parte. Daca, in lipsa chelnerului, barbatul serveste bauturile, nu va pune sticla pe masa, ci in frapiera. Vinurile se degusta la inceput de catre domn, care se decide asupra celui potrivit. Daca v-a facut recomandari chelnerul, luati-le in considerare. El ar putea sti, de exemplu, ca pestele merge cu vin alb, friptura cu vin rosu. Reclamatiile nu trebuie facute cu voce tare. Evitati cearta cu chelnerul, adresandu-va direct sefului de sala sau patronului.

sursa: http://www.calificativ.ro/Politetea_in_restaurant-a10140.html

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 26 noiembrie 2012 în Uncategorized

 

Etichete: , , , , , , , , , , ,

Finala Campionatului European 2012 – pe terasa la Casa Bolta Rece

Castigatorii au fost chemati, premiile aratate si oferite Radio Romania Iasi a fost alaturi de noi cu emisiunea Sport 60 in direct, terasa racoroasa, berea rece, mancarea multa si buna! Ce putea fi mai placut?

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Iubitori ai sportului, ai fotbalului, pasionati ai campionatelor, sunteti asteptati cu drag duminica, 1 iulie 2012, incepand cu ora 19, pe terasa Casei Bolta Rece la o seara incendiara! Alaturi de Radio Romania Iasi si emisiunea Sport 60, vom urmari, comenta si aplauda impreuna Finala Campionatului European!

 

Etichete: , , , , , , , , ,

Bulzul ciobanesc – o grozavie delicioasa

reteta si prezentare de Radu Anton Roman

  • 1 litru de apa
  • 50g unt
  • 500g malai
  • 500 ml lapte batut
  • 500 g branza de burduf

– Mamaliga tare ce-o fac ciobanii o dai si la bulz (altii ii spun urs sau cocolos), ca in fapt, asta-i bucata mioritica a mai adevarata.

– Nu ma indoi de la regula, deci tot cu branza de burduf grasa, sarata si unsuroasa va zis sa umpleti bucatile de mamaliga intinse un pic pe o scandura si unse cu unt

– o sa iasa niste galusti, care n-o sa iaba niciodata mai mult de o jumatate de chil, cu tot cu cele circa 100g de branza per bucata. Sa n-aiba cepuri albe de branza, ci mamaliga sa fie bine rotunjita, ca un pantec galben peste miezul ce-i bun incins si aparat

– acum se da iute la jar, dar nu in maduva rosie la care se frige o carne, ci in spuza, spre sfarsit, cand focul s-a ascuns si bulzul se va coace mai mult ingropat in cenusa calda

– e bun si e gata cand a prins coaja peste tot si s-a rumenit

Atunci trozneste in dinti prima data, provocator, crusta si imediat dupa aceea vine si rapsodia miejilor de branza, fierbinti si catifelati. Cand branza e prea sarata-iute, merg vre-o trei linguri de covaseala, ce-o fi – smantana, iaurt, lapte prins – sa mai indulceasca incendiul.

Daca vreti, va puteti juca si cu alte alea – cas, cascaval, telemea, urda, branza dulce de vaci – ca mamaliga nu zice niciodata nu laptelui, tot asa cum nu poate refuza pe nimeni si se lasa curveste in voia tuturor demancarurilor – carnuri, tocaturi, zarzavaturi si legume, ierburi, ciuperci, fructe.

Dodocul se face din mamaliga calda, framantata cu branza de oi si facuta totolot ori botisor mare ca un ou de gaina. Le da baietilot mici sa manance, cand plang.” (Lupescu)

Incercati, rogu-va, sa umpleti mamaliga cu orice:ciuperci, tocaturi, chiar si fructe (din cauza unor puseuri creative am iesit, imi pare cu regret, din teza traditio si natio-nalista si reconstitutiva a cartii). Veti fi tulburati cat de gustoasa este orice combinatie. Unde mai pui ca e mai sanatoasa si mai usoara decat faina de grau! Si nici nu ingrasa!

Dar bulz este si se cheama numai daca e umplut cu branza de burduf, daca e copt in spuza, numai daca a prins coaja groasa si s-a rumenit cum toamna si focul ruginesc padurea si mamaliguta romanesti (vedeti, n-am putut duce tradarea pana la capat!). Merge si la cuptor, sigur ca merge, si inca bine de tot, dar taciunii si cenusa ii dau un gust ce nu pacaleste.

Daca bulzul este numai cu branza, n-ai cu ce sa il bei decat cu un rachiu de mere, oriunde de prin Subcarpati.

Daca te-ai avantat insa si ai copt in „polenta” si alte felurite chestii, atunci nu mai e neaparat fel de intrare, ci fel-fel, si deci merge cu vin, dar mai alb si mai sec, si obligatoriu zglobiu din toate Moldovele, Valahiile si Ardealurile noastre.

 

Etichete: , , , , , , ,

Sfaturi practice in bucatarie

sursa: http://delly.garbo.ro/articol/Lifestyle-culinar/3924/Sfaturi-practice-in-bucatarie.html

Fara sa vrem bucataria este uneori locul cel mai important dintr-o casa. In bucatarie se pregatesc tot felul de prajituri, dulceturi, cozonaci care ii vor impresiona pe membrii intregii familii. Bucataria nu este locul in care doar femeile gatesc ci si un loc in care si barbatii reusesc sa faca preparate culinare minunate (sa recunoastem ca uneori sunt mult mai priceputi decat o femeie).

Iti oferim cateva sfaturi practice pentru bucatarie :

Daca nu ai hota, nu uita sa deschizi geamul cat mai des pentru o buna aerisire a incaperii.

Pentru a indeparta mirosurile neplacute precum cele de ceapa, varza sau conopida poti face cateva improvizatii care te vor ajuta. Intre vas si capac se pune o panza in care s-a pus miez de paine si s-a impaturit bine. De asemenea poti pune in oala putin otet sau miez de paine.

Vasele din metal inoxidabil se spala cu apa fierbinte si detergent, in cazul in care au un strat de calcar depus se clatesc cu apa calda combinata cu otet.

Cratita in care se prajeste pestele, se curata, se spala si dupa ce se usuca se pune iar pe foc cu cateva frunze de ceai sau chiar cu zat de cafea. Astfel se reuseste indepartarea mirosului neplacut de peste.

Ai grija cu vasele de aluminiu. Inainte de a le folosi pentru prima oara spala-le cu apa, sapun si un pahar de lapte.

Dupa ce se dezlipesc etichetele de pe borcane sau sticle se freaca bine locul cu o ceapa taiata.

In cazul in care sare smaltul unor vase acestea trebuie sa fie inlocuite pentru a nu se produce intoxicatii.

Incearca sa folosesti vase sub presiune pentru ca mentin ingredientele sanatoase si nu se pierd nici vitaminele si sarurile minerale existente in alimente.

Petele de cafea se indeparteaza usor daca se spala locul respectiv imediat cu apa rece. Daca s-a uscat se spala cu apa sarata sau cu alcool (aproximativ o lingura de alcool la un litru de apa)

Petele de rugina de pe cutite se curata daca sunt frecate cu o ceapa pe care se pune si putin zahar tos.

Vasele care rezista mai mult la foc si se curata usor sunt cele inoxidabile, de ceramica.

Daca mancare este foarte sarata intrduceti in mancare un cartof curatat si taiat. Cand mancarea este gata acesta se indepsrteaza (resueste sa absoarba sarea).

Petele de ceai se curata imediat daca se sterg cu apa calda si lamaie.

Petele de vin se curata mai usor daca se presara sare.

Pentru petele de grasime, materialul se imbiba o zi in talc apoi se perie bine.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 15 iunie 2012 în Gastronomice

 

Etichete: , , , , ,

Delicios sau sănătos? Atenţie la DUŞMANII din farfurie!

Nu întotdeauna alimentaţia sănătoasă este şi delicioasă. Tocmai de aceea sunt unele persoane care renunţă la alimentaţia sănătoasă în favoarea unor combinaţii de alimente cărora le rezistă foarte greu. Sfatulparintilor.ro face o listă de alimente care, combinate, au un gust extraordinar. Nu garantăm însă că toate sunt şi sănătoase.

Ouă cu bacon

Două ouă ochiuri şi o bucăţică de bacon sunt ideale pentru a începe dimineaţa. Proteinele din ou şi grăsimea din bacon sunt o combinaţie delicioasă şi îţi vor oferi energie pentru întreaga zi. Cam uiţi de grăsimile trans.

Floricele de porumb cu unt

În America popcorn-ul a devenit popular în timpul Marii Recesiuni pentru că era destul de ieftin. În zilele noastre mulţi oameni nu-şi pot închipui că pot merge la film fără o cutie de floricele în braţe. Combinaţia popcorn-unt este irezistibilă. Dar mulţi uită de conţinutul ridicat de sare şi grăsimi.

Pizza cu bere

Să recunoaştem, ce este mai bun decât o pizza fierbinte şi o sticlă de bere rece? Gustul fierbinte este răcorit într-un mod extraodinar de berea proaspătă scoasă recent din frigider. Şi pentru ca seara să fie perfectă vizionaţi şi un film la care să aveţi alături, floricele cu unt. Delicios, nu-i aşa? Aveţi grijă însă, combinaţiile acestea pe cât sunt de delicioase pe atât de multe calorii au. Ca să nu mai vorbim că şi dinţii vor avea de suferit în urma tratamentului „fierbinte-rece”.

Sare cu piper

Combinaţia sării şi a piperului datează din secolul XVII în bucătăria franţuzească, despre piper considerându-se că era singurul condiment care nu modifica gustul natural al mâncării. Absolut toate mâncărurile pot beneficia de pe urma combinaţiei sare şi piper. Orice maestru bucătar va folosi sarea şi piperul în mâncărurile pe care le prepară.

Burger cu cartofi prăjiţi

Deşi oamenii consumau cartofi prăjiţi încă din anii 1600-1700, popularitatea lor a crescut enorm atunci când au început să fie vânduţi în restaurantele de fast-food. Cele mai multe dintre restaurantele de acest fel au combinat cartofii prăjiţi cu burgerii, creând un pachet căruia mulţi nu-i pot rezista. Atât că nu este foarte sănătos.

Spaghette cu chiftele

Unele persoane pretind că această combinaţie alimentară a fost realizată de către imigranţii italieni din SUA la începutul secolului XX, în New York. Alţii susţin că patentul s-ar afla în Italia. Indiferent de originile acestei combinaţii, trebuie să ne bucurăm că ea există, iar dacă ai grijă la ingrediente, poate fi şi sănătoasă.

Brânză cu biscuiţi

Combinaţia dintre brânză şi biscuiţi serveşte nemaipomenit pe post de gustare. Combinaţia dintre brânză şi biscuiţi este simplă, gustoasă şi imbatabilă pentru petreceri.

Piure de cartofi cu sos

Combinaţia dintre piure şi sosul cu carne este extraordinară. Torni sosul peste piure până când acesta din urmă este complet acoperit. Este o combinaţie atât de populară încât o puteţi găsi inclusiv la restaurante de tip fast-food. Ca să fii sigur că e sănătoasă alegerea, ar fi indicat să le prepari totuşi acasă.

sursa: http://bucataria.realitatea.net/articole/1299/delicios-sau-sanatos-atentie-la-dusmanii-din-farfurie

 
 

Etichete: , , , , , , , , ,

Casa Bolta Rece – implicari literare

sursa: Almanahul „Viata Romaneasca” 1983

Despre acest local. G. Calinescu spune in „Viata lui Mihai Eminescu”: Bolta Rece era o crasma de mahala, in dealul Sarariei, asezata in pivnitele si hrubele nesfarsite si adanci ale unor case boieresti daramate de mult, din care nu mai ramasesera decat boltele subterane. Un grec, Amiras, facuse in ele depozite mari de vinuri si prefacuse ruinatura intr-un loc de bautura devenit curand faimos.

Aici, se pare, s-au cunoscut Creanga si Eminescu, poetul sfarsind repede prin a-l aduce pe povestitor la sedintele Junimei, Bolta Rece ramanand in continuare locul lor predilect de petrecere. Si tot G. Calinescu spune: Eminescu isi adusese la Bolta Rece o cana anume, de sticla roz riglata, cu capac de zinc, ca nu cumva aburul rece al bauturii sa se piarda in vazduh.

In anul 1873, poetul minor si antijunimist infocat, M. Zamfirescu scrisese o bufonerie literara „Muza de la Bolta Rece”, in care, lamentabil-ironic, se intreaba:

Este oare Minunescu/Ce Egiptul a cantat?/Nu, acesta e Brutnarescu/Tot ca el de nesarat

I. Negruzzi pomeneste de Bolta Rece, intr-un episod legat de Eminescu:

Foarte caracteristic este ca, desi trimes de jurnalul Timpul pentru a scrie corespondenta despre festivitatile din Iasi, el nici macar nu se duse sa asiste la inaugurarea statuiei, ci in timpul cand mii si mii de oameni se ingramadeau inaintea Palatului domnesc, si ascultau discursurile patriotice ce se rosteau, el petrecea singura la Bolta Rece cu un pahar de Cotnar.

Un ecou editorial si publicistic al faimosului local iesen l-a constituit efemera revista „Bolta Rece” pe care A. Cazaban a scos-o din 27 noiembrie pana in 26 decembrie 1899.

 
 

Etichete: , , , , , ,