RSS

Arhive pe etichete: crama

Politetea in restaurant

Exista cateva reguli de baza pe care trebuie cunoscute inainte de o cina romantica, la restaurant. Afla cateva reguli de baza pentru a face o impresie placutala fiecare iesire in oras la masa.

Daca ai ales un local unde se mananca bine si este apreciat si de cunoscutii tai, nu trebuie sa te mire faptul ca este mereu aglomerat. Pentru a te asigura ca vei gasi o masa libera, s-ar putea sa ai nevoie de o rezervare din timp. Inainte de a „testa” un nou restaurant, este bine sa te interesezi de mancare si ambianta. Nu trebuie sa te jenezi sa intrebi despre aceste lucruri.Nu este lipsa de bun simt nici daca te interesezi, prin telefon, de preturile practicate.

Daca nu vei face acest lucru, e posibil sa regreti si sa treci prin momente mai putin placute. Nu uita ca si restaurantele modeste pot oferi mincaruri rafinate si atmosfera placuta. Exista restaurante de diferite categorii pentru orice buzunar. Tinuta trebuie sa fie adecvata momentului. Trebuie sa ai in vedere posibilitatea ca exista restaurante care nu accepta clienti imbracati in jeansi.

In general, cea mai potrivita tinuta pentru serile petrecute la restaurant este cea eleganta, clasica. Daca ai hotarat sa mergi intr-un local mai modest, unde te vei simti in largul tau intr-o tinuta mai lejera, nu are sens sa te imbraci la patru ace. La intrarea in restaurant, barbatul deschide usa femeii, lasand-o sa treaca in fata, pentru a intra prima. Primul care intra in local este barbatul, pentru a feri doamna de privirile indiscrete ale celorlalti si pentru a cauta o masa libera. Cand sunteti intr-un local, trebuie sa va comportati cu bun simt, fara a atrage atentia asupra dumneavoastra. Trebuie sa respectati obiceiurile localului. Daca restaurantul are si garderoba, nu va temeti sa lasati hainele. Daca le veti aseza pe spatarul scaunului nu veti face o impresie placuta. De asemenea, trebuie sa stiti ca unele restaurante au zone speciale pentru fumatori si sa respectati acest obicei. La masa se asaza intai femeia, care are prioritate in alegerea locului.

Barbatul trebuie sa ii tina scaunul, dupa care se va aseza pe locul din partea opusa sau alaturi. Daca nu este nici o masa libera, va puteti aseza la masa cu alte persoane, dar numai dupa ce ati cerut, in prealabil, acordul. Meniul trebuie consultat de fiecare in parte, dupa care domnul va da comanda chelnerului. O adevarata doamna evita sa discute cu ospatarul, pe tot parcursul mesei. In timpul mesei, nu priviti insistent vecinii, nu comentati, nu vorbiti sau radeti galagios. Nu veti face decat sa atrageti privirile suparate ale celorlalti. Asezati-va confortabil in scaun. Servetul NU trebuie tinut pe genunchi, ci se foloseste doar pentru stergerea gurii.

La sfarsit, se impatureste frumos si se pune intr-o parte. Daca, in lipsa chelnerului, barbatul serveste bauturile, nu va pune sticla pe masa, ci in frapiera. Vinurile se degusta la inceput de catre domn, care se decide asupra celui potrivit. Daca v-a facut recomandari chelnerul, luati-le in considerare. El ar putea sti, de exemplu, ca pestele merge cu vin alb, friptura cu vin rosu. Reclamatiile nu trebuie facute cu voce tare. Evitati cearta cu chelnerul, adresandu-va direct sefului de sala sau patronului.

sursa: http://www.calificativ.ro/Politetea_in_restaurant-a10140.html

Reclame
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 26 noiembrie 2012 în Uncategorized

 

Etichete: , , , , , , , , , , ,

Delicios sau sănătos? Atenţie la DUŞMANII din farfurie!

Nu întotdeauna alimentaţia sănătoasă este şi delicioasă. Tocmai de aceea sunt unele persoane care renunţă la alimentaţia sănătoasă în favoarea unor combinaţii de alimente cărora le rezistă foarte greu. Sfatulparintilor.ro face o listă de alimente care, combinate, au un gust extraordinar. Nu garantăm însă că toate sunt şi sănătoase.

Ouă cu bacon

Două ouă ochiuri şi o bucăţică de bacon sunt ideale pentru a începe dimineaţa. Proteinele din ou şi grăsimea din bacon sunt o combinaţie delicioasă şi îţi vor oferi energie pentru întreaga zi. Cam uiţi de grăsimile trans.

Floricele de porumb cu unt

În America popcorn-ul a devenit popular în timpul Marii Recesiuni pentru că era destul de ieftin. În zilele noastre mulţi oameni nu-şi pot închipui că pot merge la film fără o cutie de floricele în braţe. Combinaţia popcorn-unt este irezistibilă. Dar mulţi uită de conţinutul ridicat de sare şi grăsimi.

Pizza cu bere

Să recunoaştem, ce este mai bun decât o pizza fierbinte şi o sticlă de bere rece? Gustul fierbinte este răcorit într-un mod extraodinar de berea proaspătă scoasă recent din frigider. Şi pentru ca seara să fie perfectă vizionaţi şi un film la care să aveţi alături, floricele cu unt. Delicios, nu-i aşa? Aveţi grijă însă, combinaţiile acestea pe cât sunt de delicioase pe atât de multe calorii au. Ca să nu mai vorbim că şi dinţii vor avea de suferit în urma tratamentului „fierbinte-rece”.

Sare cu piper

Combinaţia sării şi a piperului datează din secolul XVII în bucătăria franţuzească, despre piper considerându-se că era singurul condiment care nu modifica gustul natural al mâncării. Absolut toate mâncărurile pot beneficia de pe urma combinaţiei sare şi piper. Orice maestru bucătar va folosi sarea şi piperul în mâncărurile pe care le prepară.

Burger cu cartofi prăjiţi

Deşi oamenii consumau cartofi prăjiţi încă din anii 1600-1700, popularitatea lor a crescut enorm atunci când au început să fie vânduţi în restaurantele de fast-food. Cele mai multe dintre restaurantele de acest fel au combinat cartofii prăjiţi cu burgerii, creând un pachet căruia mulţi nu-i pot rezista. Atât că nu este foarte sănătos.

Spaghette cu chiftele

Unele persoane pretind că această combinaţie alimentară a fost realizată de către imigranţii italieni din SUA la începutul secolului XX, în New York. Alţii susţin că patentul s-ar afla în Italia. Indiferent de originile acestei combinaţii, trebuie să ne bucurăm că ea există, iar dacă ai grijă la ingrediente, poate fi şi sănătoasă.

Brânză cu biscuiţi

Combinaţia dintre brânză şi biscuiţi serveşte nemaipomenit pe post de gustare. Combinaţia dintre brânză şi biscuiţi este simplă, gustoasă şi imbatabilă pentru petreceri.

Piure de cartofi cu sos

Combinaţia dintre piure şi sosul cu carne este extraordinară. Torni sosul peste piure până când acesta din urmă este complet acoperit. Este o combinaţie atât de populară încât o puteţi găsi inclusiv la restaurante de tip fast-food. Ca să fii sigur că e sănătoasă alegerea, ar fi indicat să le prepari totuşi acasă.

sursa: http://bucataria.realitatea.net/articole/1299/delicios-sau-sanatos-atentie-la-dusmanii-din-farfurie

 
 

Etichete: , , , , , , , , ,

Cu Creangă şi Eminescu la Bolta Rece

Legendele traiesc si strabat fruntariile vremii cu si fara povestitori. Nu au nevoie de arhive si nici de crainici, ci doar de noroc. Existenta lor tine de ecuatii neinventate, de intamplare si destin. Despre legende este vorba in cele ce urmeaza, unele care alcatuiesc centrul de gravitatie al culturii romane. Vom sta, asadar, la povesti cu Eminescu si Creanga, la Bolta Rece din Copoul Iasiului, sa bem vin rosu din carafele pivnitelor literare si sa ne afumam putin cu legendele lor.

Unele legende spun ca pivnitele supraetajate din beciurile Boltei Reci sunt de pe vremea lui Stefan cel Mare, ca acest labirint de coridoare plin cu sticle si butoaie de vin mergea cativa kilometri pana la Cetatuia si pana dedesubtul Casei Pogor, unde s-au nascut Junimea si mai tarziu Muzeul Literaturii Romane din Iasi. Basm sau realitate, cramele astea exista la limita legendelor, asa cum despre tunelurile de sub Casa Poporului se spune ca duc direct spre aeroport. Iar multi jura cu mana pe inima ca asa stau lucrurile. In spatiul fabulos al subteranelor, era imposibil sa nu se nasca miracolele. La Bolta Rece s-a ales ca ele sa fie Eminescu si Creanga. Cei doi au petrecut multe ceasuri in hrubele celebrei carciumi din Iasi, unde, asa cum spune si numele sau, la adapostul boltilor reci, povestile se conserva lesne, iar vinul devine nemuritor.
Carciuma Bolta Rece (n.1786) este de fapt o veche casa romaneasca, cu pridvor, prispa, curte si beciuri cu firide, cu bucatarie si cuptor, cu dragoste si amicitie, cu tot ce-i trebuie unei asezari ca sa faca istorie. Pe-aici, timp de doua secole, alaturi de petrecareti comuni, de politicieni, gazetari, artisti, s-au perindat cei mai mari clasici ai literaturii romane. Alecsandri, Eminescu, Caragiale si Creanga, impreuna cu ceilalti junimisti ai Convorbirilor literare, au transformat rapid localul intr-un veritabil panteon cultural. In secolul urmator, ei vor ajunge in manualele scolare ale romanilor, la care li s-au adaugat de-a lungul vremii Maiorescu, P.P. Carp si scriitorii si artistii Iasiului din deceniile urmatoare.

Pe laviti de lemn, cu bratele rezemate pe o masa si cu o bardaca de vin intre ei

“Era o placere pentru ei, povesteste contemporanul celor doi prieteni, scriitorul Neculai Timiras, sa se aseze intr-o odaie din fundul unei crame, pe laviti de lemn, cu bratele rezemate pe o masa si cu o bardaca de vin intre ei… Pana la urma, au sfarsit prin a face nopti albe la Bolta Rece, stand de vorba despre literatura, istorie si folclor”. Un alt memorialist, Petru Rezus, noteaza: “De multe ori, dezbaterile lor incepeau pe prispa din Ticau, sub ochii Tincai Vartic (nevasta lui Creanga, n.n.), iar apoi continuau intr-o crama periferica din Tatarasi, Pacurari, Nicolina sau, de cele mai multe ori, la Bolta Rece, unde era vad bun, iar friptura la fel de rece ca si vinul”! Dar cum a inceput prietenia dintre ei? Scrierile vremii povestesc ca cei doi amici s-au cunoscut la Iasi. In 1873, Eminescu s-a intors in vechea capitala moldava, dupa ce-si intrerupsese studiile la Berlin si Viena. Era anul cand Junimea implinea 10 ani de existenta. Profitand de scurta guvernare a Partidului Conservator, Titu Maiorescu ii ofera un post de revizor scolar la Vaslui. Dar pierderea alegerilor i-a adus pe liberali la putere, acestia destituindu-l pe proaspatul revizor (se practicau si atunci numirile politice!). In situatia data, mentorul Junimii l-a chemat pe Eminescu la Iasi, in calitate de colaborator al revistei “Convorbiri Literare”, pentru a-l ajuta, inca o data, sa-si castige painea de toate zilele. In schimb, Creanga era stabilit in vechea capitala a Moldovei de cativa ani buni. Dupa ce terminase seminarul teologic, humulesteanul se raspopise, insurandu-se cu Tinca Vartic, care mostenise, dupa moartea primului sot, faimoasa bojdeuca din Ticau. La inceputul sederii sale la Iasi, Eminescu a locuit la “Trisfetitele” (trei sfinti = trei ierarhi), unde a primit vizitele lui Caragiale, Slavici sau Creanga, ultimul fiind adus de o cunostinta comuna a celor doi viitori prieteni. Putin mai tarziu, Eminescu l-a luat pe Creanga la sedintele Junimii, unde echipa de petrecareti i-a descoperit nu numai talentul, ci si umorul, impreuna cu pofta de viata. Asa a inceput totul…
Asa ca, mai vechi in Iasi, Creanga descoperise crama pierzaniei inaintea prietenului sau, care frecventa mai mult saloane literare si intruniri politice decat bodegi. Treptat, insa, poetul s-a alaturat trupei de la Junimea si a inceput sa mearga tot mai des la Bolta Rece. Aici, intalnirile nocturne de la Bolta Rece s-au transformat intr-o frumoasa legenda si boema literara, poate cea mai frumoasa din intreaga literatura romana.

Agapele junimistilor

Acesti mari creatori erau adevarati connaisseuri si poeti ai vinurilor si bucatelor moldovenesti. Iacob Negruzzi, unul dintre fondatorii Junimii, membru al Academiei, profesor, critic literar si om politic de seama, era, in acelasi timp, si un excelent amfitrion al agapelor literare ce se intamplau frecvent pe la Bolta Rece sau prin alte locuri. Calitatile sale incontestabile de gurmand notoriu au facut din el un lider respectat printre camarazii de petreceri bahice, carora Negruzzi le spunea „petreceri betive si de mancari mari”. Scriitorul era sufletul acestor ospete. Se zice ca, dupa ce-si satura oaspetii („junimisti vechi si noi – tot o ciorba”, spunea el) cu vestitele borsuri, Negruzzi se apuca de intocmit meniuri gastronomico-literare, cum este acesta, de exemplu: Raci retrograzi, Bou ingrasat pe noile izlazuri, Fasoleli englezesti, Curcanul lui Penes la frigare, Cronica Convorbirilor literare cu otet, piper si sare, Pe gheata… la Bulevard, Pampleziruri, Branza dregatoreasca, Fructe din noua lustri de activitate literara, Cafele aforisite, Dragasani de la Bolta Rece. Sigur, vinul nu lipsea de la masa. Acesta era produs al podgoriilor de pe dealurile Socola si Copou, unde se aflau viile marilor familii de boieri, printre care si ale lui Negruzzi. Trebuie sa stiti ca primul festival de poezie Mihai Eminescu, din octombrie 1968, s-a incheiat in cladirea restaurantului de pe ulita Rece, ca un omagiu adus inaintasilor boltangii. S-au auzit atunci glasurile lui Victor Eftimiu, Zaharia Stancu, Stefan Augustin Doinas, Dumitru Radu Popescu, George Lesnea, Constantin Ciopraga, Alexandru Husar si multi altii.
Aici, acum, la acest restaurant boieresc, bucatele sunt, unele, facute dupa retetele din anii Junimii. Atmosfera are o incarcatura speciala, de legenda si de fabulos. La Bolta Rece, dupa un pahar cu vin rosu, moldovenesc, simti ca te duci in timp, in spatiul de legenda al boemelor de altadata si al prieteniilor nemuritoare.

Maria Oprea  (http://www.alar.ro/n48/spiritualitate-c318/cu_creanga_si_eminescu_la_bolta_rece_a_junimii-s580.html)

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 31 ianuarie 2012 în Uncategorized

 

Etichete: , , , , , , ,