RSS

Arhive pe etichete: bolta rece

Finala Campionatului European 2012 – pe terasa la Casa Bolta Rece

Castigatorii au fost chemati, premiile aratate si oferite Radio Romania Iasi a fost alaturi de noi cu emisiunea Sport 60 in direct, terasa racoroasa, berea rece, mancarea multa si buna! Ce putea fi mai placut?

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Iubitori ai sportului, ai fotbalului, pasionati ai campionatelor, sunteti asteptati cu drag duminica, 1 iulie 2012, incepand cu ora 19, pe terasa Casei Bolta Rece la o seara incendiara! Alaturi de Radio Romania Iasi si emisiunea Sport 60, vom urmari, comenta si aplauda impreuna Finala Campionatului European!

Reclame
 

Etichete: , , , , , , , , ,

Bulzul ciobanesc – o grozavie delicioasa

reteta si prezentare de Radu Anton Roman

  • 1 litru de apa
  • 50g unt
  • 500g malai
  • 500 ml lapte batut
  • 500 g branza de burduf

– Mamaliga tare ce-o fac ciobanii o dai si la bulz (altii ii spun urs sau cocolos), ca in fapt, asta-i bucata mioritica a mai adevarata.

– Nu ma indoi de la regula, deci tot cu branza de burduf grasa, sarata si unsuroasa va zis sa umpleti bucatile de mamaliga intinse un pic pe o scandura si unse cu unt

– o sa iasa niste galusti, care n-o sa iaba niciodata mai mult de o jumatate de chil, cu tot cu cele circa 100g de branza per bucata. Sa n-aiba cepuri albe de branza, ci mamaliga sa fie bine rotunjita, ca un pantec galben peste miezul ce-i bun incins si aparat

– acum se da iute la jar, dar nu in maduva rosie la care se frige o carne, ci in spuza, spre sfarsit, cand focul s-a ascuns si bulzul se va coace mai mult ingropat in cenusa calda

– e bun si e gata cand a prins coaja peste tot si s-a rumenit

Atunci trozneste in dinti prima data, provocator, crusta si imediat dupa aceea vine si rapsodia miejilor de branza, fierbinti si catifelati. Cand branza e prea sarata-iute, merg vre-o trei linguri de covaseala, ce-o fi – smantana, iaurt, lapte prins – sa mai indulceasca incendiul.

Daca vreti, va puteti juca si cu alte alea – cas, cascaval, telemea, urda, branza dulce de vaci – ca mamaliga nu zice niciodata nu laptelui, tot asa cum nu poate refuza pe nimeni si se lasa curveste in voia tuturor demancarurilor – carnuri, tocaturi, zarzavaturi si legume, ierburi, ciuperci, fructe.

Dodocul se face din mamaliga calda, framantata cu branza de oi si facuta totolot ori botisor mare ca un ou de gaina. Le da baietilot mici sa manance, cand plang.” (Lupescu)

Incercati, rogu-va, sa umpleti mamaliga cu orice:ciuperci, tocaturi, chiar si fructe (din cauza unor puseuri creative am iesit, imi pare cu regret, din teza traditio si natio-nalista si reconstitutiva a cartii). Veti fi tulburati cat de gustoasa este orice combinatie. Unde mai pui ca e mai sanatoasa si mai usoara decat faina de grau! Si nici nu ingrasa!

Dar bulz este si se cheama numai daca e umplut cu branza de burduf, daca e copt in spuza, numai daca a prins coaja groasa si s-a rumenit cum toamna si focul ruginesc padurea si mamaliguta romanesti (vedeti, n-am putut duce tradarea pana la capat!). Merge si la cuptor, sigur ca merge, si inca bine de tot, dar taciunii si cenusa ii dau un gust ce nu pacaleste.

Daca bulzul este numai cu branza, n-ai cu ce sa il bei decat cu un rachiu de mere, oriunde de prin Subcarpati.

Daca te-ai avantat insa si ai copt in „polenta” si alte felurite chestii, atunci nu mai e neaparat fel de intrare, ci fel-fel, si deci merge cu vin, dar mai alb si mai sec, si obligatoriu zglobiu din toate Moldovele, Valahiile si Ardealurile noastre.

 

Etichete: , , , , , , ,

Sfaturi practice in bucatarie

sursa: http://delly.garbo.ro/articol/Lifestyle-culinar/3924/Sfaturi-practice-in-bucatarie.html

Fara sa vrem bucataria este uneori locul cel mai important dintr-o casa. In bucatarie se pregatesc tot felul de prajituri, dulceturi, cozonaci care ii vor impresiona pe membrii intregii familii. Bucataria nu este locul in care doar femeile gatesc ci si un loc in care si barbatii reusesc sa faca preparate culinare minunate (sa recunoastem ca uneori sunt mult mai priceputi decat o femeie).

Iti oferim cateva sfaturi practice pentru bucatarie :

Daca nu ai hota, nu uita sa deschizi geamul cat mai des pentru o buna aerisire a incaperii.

Pentru a indeparta mirosurile neplacute precum cele de ceapa, varza sau conopida poti face cateva improvizatii care te vor ajuta. Intre vas si capac se pune o panza in care s-a pus miez de paine si s-a impaturit bine. De asemenea poti pune in oala putin otet sau miez de paine.

Vasele din metal inoxidabil se spala cu apa fierbinte si detergent, in cazul in care au un strat de calcar depus se clatesc cu apa calda combinata cu otet.

Cratita in care se prajeste pestele, se curata, se spala si dupa ce se usuca se pune iar pe foc cu cateva frunze de ceai sau chiar cu zat de cafea. Astfel se reuseste indepartarea mirosului neplacut de peste.

Ai grija cu vasele de aluminiu. Inainte de a le folosi pentru prima oara spala-le cu apa, sapun si un pahar de lapte.

Dupa ce se dezlipesc etichetele de pe borcane sau sticle se freaca bine locul cu o ceapa taiata.

In cazul in care sare smaltul unor vase acestea trebuie sa fie inlocuite pentru a nu se produce intoxicatii.

Incearca sa folosesti vase sub presiune pentru ca mentin ingredientele sanatoase si nu se pierd nici vitaminele si sarurile minerale existente in alimente.

Petele de cafea se indeparteaza usor daca se spala locul respectiv imediat cu apa rece. Daca s-a uscat se spala cu apa sarata sau cu alcool (aproximativ o lingura de alcool la un litru de apa)

Petele de rugina de pe cutite se curata daca sunt frecate cu o ceapa pe care se pune si putin zahar tos.

Vasele care rezista mai mult la foc si se curata usor sunt cele inoxidabile, de ceramica.

Daca mancare este foarte sarata intrduceti in mancare un cartof curatat si taiat. Cand mancarea este gata acesta se indepsrteaza (resueste sa absoarba sarea).

Petele de ceai se curata imediat daca se sterg cu apa calda si lamaie.

Petele de vin se curata mai usor daca se presara sare.

Pentru petele de grasime, materialul se imbiba o zi in talc apoi se perie bine.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 15 iunie 2012 în Gastronomice

 

Etichete: , , , , ,

Delicios sau sănătos? Atenţie la DUŞMANII din farfurie!

Nu întotdeauna alimentaţia sănătoasă este şi delicioasă. Tocmai de aceea sunt unele persoane care renunţă la alimentaţia sănătoasă în favoarea unor combinaţii de alimente cărora le rezistă foarte greu. Sfatulparintilor.ro face o listă de alimente care, combinate, au un gust extraordinar. Nu garantăm însă că toate sunt şi sănătoase.

Ouă cu bacon

Două ouă ochiuri şi o bucăţică de bacon sunt ideale pentru a începe dimineaţa. Proteinele din ou şi grăsimea din bacon sunt o combinaţie delicioasă şi îţi vor oferi energie pentru întreaga zi. Cam uiţi de grăsimile trans.

Floricele de porumb cu unt

În America popcorn-ul a devenit popular în timpul Marii Recesiuni pentru că era destul de ieftin. În zilele noastre mulţi oameni nu-şi pot închipui că pot merge la film fără o cutie de floricele în braţe. Combinaţia popcorn-unt este irezistibilă. Dar mulţi uită de conţinutul ridicat de sare şi grăsimi.

Pizza cu bere

Să recunoaştem, ce este mai bun decât o pizza fierbinte şi o sticlă de bere rece? Gustul fierbinte este răcorit într-un mod extraodinar de berea proaspătă scoasă recent din frigider. Şi pentru ca seara să fie perfectă vizionaţi şi un film la care să aveţi alături, floricele cu unt. Delicios, nu-i aşa? Aveţi grijă însă, combinaţiile acestea pe cât sunt de delicioase pe atât de multe calorii au. Ca să nu mai vorbim că şi dinţii vor avea de suferit în urma tratamentului „fierbinte-rece”.

Sare cu piper

Combinaţia sării şi a piperului datează din secolul XVII în bucătăria franţuzească, despre piper considerându-se că era singurul condiment care nu modifica gustul natural al mâncării. Absolut toate mâncărurile pot beneficia de pe urma combinaţiei sare şi piper. Orice maestru bucătar va folosi sarea şi piperul în mâncărurile pe care le prepară.

Burger cu cartofi prăjiţi

Deşi oamenii consumau cartofi prăjiţi încă din anii 1600-1700, popularitatea lor a crescut enorm atunci când au început să fie vânduţi în restaurantele de fast-food. Cele mai multe dintre restaurantele de acest fel au combinat cartofii prăjiţi cu burgerii, creând un pachet căruia mulţi nu-i pot rezista. Atât că nu este foarte sănătos.

Spaghette cu chiftele

Unele persoane pretind că această combinaţie alimentară a fost realizată de către imigranţii italieni din SUA la începutul secolului XX, în New York. Alţii susţin că patentul s-ar afla în Italia. Indiferent de originile acestei combinaţii, trebuie să ne bucurăm că ea există, iar dacă ai grijă la ingrediente, poate fi şi sănătoasă.

Brânză cu biscuiţi

Combinaţia dintre brânză şi biscuiţi serveşte nemaipomenit pe post de gustare. Combinaţia dintre brânză şi biscuiţi este simplă, gustoasă şi imbatabilă pentru petreceri.

Piure de cartofi cu sos

Combinaţia dintre piure şi sosul cu carne este extraordinară. Torni sosul peste piure până când acesta din urmă este complet acoperit. Este o combinaţie atât de populară încât o puteţi găsi inclusiv la restaurante de tip fast-food. Ca să fii sigur că e sănătoasă alegerea, ar fi indicat să le prepari totuşi acasă.

sursa: http://bucataria.realitatea.net/articole/1299/delicios-sau-sanatos-atentie-la-dusmanii-din-farfurie

 
 

Etichete: , , , , , , , , ,

Casa Bolta Rece – implicari literare

sursa: Almanahul „Viata Romaneasca” 1983

Despre acest local. G. Calinescu spune in „Viata lui Mihai Eminescu”: Bolta Rece era o crasma de mahala, in dealul Sarariei, asezata in pivnitele si hrubele nesfarsite si adanci ale unor case boieresti daramate de mult, din care nu mai ramasesera decat boltele subterane. Un grec, Amiras, facuse in ele depozite mari de vinuri si prefacuse ruinatura intr-un loc de bautura devenit curand faimos.

Aici, se pare, s-au cunoscut Creanga si Eminescu, poetul sfarsind repede prin a-l aduce pe povestitor la sedintele Junimei, Bolta Rece ramanand in continuare locul lor predilect de petrecere. Si tot G. Calinescu spune: Eminescu isi adusese la Bolta Rece o cana anume, de sticla roz riglata, cu capac de zinc, ca nu cumva aburul rece al bauturii sa se piarda in vazduh.

In anul 1873, poetul minor si antijunimist infocat, M. Zamfirescu scrisese o bufonerie literara „Muza de la Bolta Rece”, in care, lamentabil-ironic, se intreaba:

Este oare Minunescu/Ce Egiptul a cantat?/Nu, acesta e Brutnarescu/Tot ca el de nesarat

I. Negruzzi pomeneste de Bolta Rece, intr-un episod legat de Eminescu:

Foarte caracteristic este ca, desi trimes de jurnalul Timpul pentru a scrie corespondenta despre festivitatile din Iasi, el nici macar nu se duse sa asiste la inaugurarea statuiei, ci in timpul cand mii si mii de oameni se ingramadeau inaintea Palatului domnesc, si ascultau discursurile patriotice ce se rosteau, el petrecea singura la Bolta Rece cu un pahar de Cotnar.

Un ecou editorial si publicistic al faimosului local iesen l-a constituit efemera revista „Bolta Rece” pe care A. Cazaban a scos-o din 27 noiembrie pana in 26 decembrie 1899.

 
 

Etichete: , , , , , ,

Vitejiile lui Ion Creangă

de George Călinescu,

Album Literar Gastronomic editat de revista Viaţa Românească, Bucureşti, 1982

…Dar mai ales începu să mănânce. Dupa ce îşi puse, ca Ştefan a Petrei, curechi de putină şi muşchi afumat de porc în podul şindrilit al casei, mâncă bucate humuleştene, însă mai ales sarmale şi plăcinte cu poale-n brâu făcute cu julfă. Hâlpavul care în sat făcea ochi dulci fetelor fecioare, înveselindu-le cu dinţii de fasole şi barbă de lână, spre a le mânca purceii fripţi şi alivencile, mânca asemeni unui lup flămând. Spre a se deosebi de „fârlifuşii de pe la târguri, crescuţi în bumbac”, ca adevărat „românaş” face isprăvi nemaiauzite, de basm, care-i dădură o faimă de Flămânzilă. Nu-şi pierde vremea cu o „zămoreală”. El nu se încurcă, asemeni boierilor sfrijiţi, rupând cu degetele-i groase picioarele subţiri ale racului. El trage tot castronul cu raci înainte-i, vâră mâna păroasă în el, scoate pumnul plin, ducându-l la gură, apoi ronţăie racul, zvârlind cojile afară, cum aruncă râşniţa pleava.El mănâncă odată zece ouă, o strachină de prune, o oală de porumb fiert, doar pentru deschiderea poftei de mâncare, cu acea plăcere de a mesteca alimente de tot felul care este a mâncăcioşilor şi a vitelor.

Ca şi Flămânzilă, el mistuie în cinci fripturi toată carnea birtaşului înspăimântat şi ţipă că-i e foame. cere toate mâncărurile ospătarului, înghiţind câte două fierturi, mai multe soiuri de fripturi, bând o carafă de vin şi o cofiţă de apă rece şi se scoală uşurat de la masă, zglobiu.El se aşează pe vine în faţa unei mămăligi pântecoase şi o înghite cu brânză, udând-o iarăşi cu vin şi apoi cu altă cofiţă de apă.

Slăbit de post doftoricesc, cere o pâine întreagă, o găina fiartă cu usturoi, un castron cu sarmale, opt plăcinte cu caş şi o ocă cu vin. După scaldă e mai pofticios. Atunci mănâncă tot ce găseşte la han, bea de la ţărancă o oală de lapte dulce, mănâncă de la un ovrei un ceaun de păpuşoi fierţi, gronţăind boabele ca mascurii, apoi se aruncă în apă şi se bălăceşte mulţumit. Unui prieten îi vine leşin de această privelişte nemaivăzută.

Crapul pus de cuscri pe masă îl mănâncă tot. La Neamţ, la mânăstire, strânge bureţi şi-i dă rudelor să-i gătească. Mănâncă lacom, neinvitând pe nici unul, spre a nu i se împuţina porţia, apoi toţi, afară de el, dau semne de otrăvire. Creangă cheamă doctorii de la spital cu fluierul, strângând vardiştii din târg, îşi duce băiatul în cârcă la spital, e deznădăjduit, dar la stomac se simte bine. Numai acasă, la masa obişnuită, Creangă este mai cumpătat. La masă, Creangă nu manca mai mult decât o oală cu găluşte făcute cu păsat de mei şi cu bucăţi de slănină, o găină friptă pe ţiglă de lemn şi undită cu mujdei de usturoi iar pe desupra şindilea cu o strachină de plăcinte moldoveneşti, zise cu poalele-n brâu, însă ca băutura el se mulţumea cu o cofiţă de vin amestecat cu apă.

Către patruzeci de ani trupul lui Creangă începe să se umfle. Subţirele diacon de altă dată, cu ochi albaştri patrunzatori şi bărbiţă mătăsoasă de faun, se puhăveşte la faţă şi capătă ochi mici osânzoşi. Părul încă lung, dat popeşte pe spate, şi hainele goase de şeiac îi dau înfăţişarea greoaie de matahală. Cu pălăria pe ceafă, cu băţul cioturos în mână, el merge drept…

 
 

Etichete: , , , , ,

Paste fericit!

 

Etichete: , , , ,