RSS

Cu ce ne dregem dupa chef? Solutii de la BOGDAN ULMU

18 Mar

A…Da’ cu ce, bre?! Cu aspirină? Cu gheaţă la tîmple? Cu…”ţinut de cap” & elegant „răstit la bocanci”? Nu face de noi, sensibili cetitori!

1) Potrocul ;  ciorba cu (de) potroace ; aia despre care Sadoveanu vorbea atît de frumos, încît parcă-ţi venea să o hăpăi zilnic, chiar şi cînd nu erai mah mur! Zama cu pricina, musai să fie dintr-o puicană durdulie, şi nu înşelată cu H2O, ci cu o fermentaţie savantă de tărîţe de grîu & mei. Să se pună la fiert şi-o crenguţă de cireş ( aşa, să se bucure niponii machitori). Şi după ce e depusă pe cuptor,  la căldură, gospodină să clevetească bîrfe la adresa norei. Numai aşa iese acreala suficientă!…

2) Burta : ergo, ciorba de burtă. Fierbe minimum şase ore, însă! Da’ ce, chiar nu aveţi treabă prin oraş în aiste şase ore?!…Burta musai să fie albă şi cu muchie ; băgaţi şi un os mare de vită, de la picior; ţelină, ceapă, ardei iute;  o frecaţi cu sare grunjoasă şi o tăiaţi fidele de un centimetru lăţime şi 5-6 cm. lungime. Gălbenuş crud, în farfurie. Smîntînă şi alt ardei iute. Oţet & usturoi  pentru potriveală. Şi, pentru Dumnezeu, nu mai puneţi bre, morcov în schimbea (cum zic turcii), căci îi dă o culoare atipică şi un gust dulceag, i nadecvat!

3) Ceai de mentă ; mult şi rece ; cu foarte puţin zahăr; şi cu smîntînă groasă;

4) Piftia (Răcitura) : dar să nu fie de porc! Ci de cucoş, ori gîscă; de curcă sau găină. În plus, să aibă multă zamă. Şi un sos lejer de hrean, vag/înroşit de sfeclă. Ori de oţet în care a adormit o ciuşcă. Şi să fiarbă răcitura aiasta la foc mic şi, dacă e posibil, să se pună şi tîrtiţa la fiert, să îndulcească has modia…;

5) Ciorba rece (fără…foc!) : e cea mai simplă din lume ; sau a mai complicată. Because n-are de-a face cu aragazul, bre! Se face astfel, gospodini & gos podine : într-un litru de moare (zamă de varză), ori de suc de tomate, ori de borş proaspăt,  se pun  ceapă răzuită, morcov ras,  ţelină tocată mărunţel, hrean bucăţele mici , boia, sare, piper, ardei murat iute. Se amestecă totul bi ne şi se duce-n ger două ore.

6 ) Bere rece, multă & proaspătă : cu oleacă de sare. Ori, cu puţin schwepps. Pînă…”la loc comanda”!

B. …Băutura (chiar şidupă scumpire!) e duşmanul plictiselii, nu? Şi dezleagă limbile! (la-nceput).

Mă rog…Dar ce ne facem a doua zi, cînd ni se pare că avem capul mai mare şi mai greu, iar cînd zboară un ţînţar … parcă că trece un supersonic, la 5 metri de noi !

Citeam, recent, în aceste pagini, că pentru „dres” sunt recomandate nişte ceaiuri de mentă, reci. Sigur, ar putea  fi o idee. Dar nu e singura. Deci, ar mai urma să ne reamintim…

POTROCUL

Adică, ciorba de potroace. Se opresc de la găină doar picioarele, gîtul, aripile, pipota, inima şi ficatul. Sadoveanu  alinta borşul ăsta în fel şi chip, precizînd că puica dodoloaţă şi galbenă, nu se bagă în apă, ci într-o fermentaţie de tărîţe de grîu şi mei (merge şi borşul!). Se adaugă şi o creangă de cireş. Se pune puţină grăsime de pasăre. Se acreşte şi se iuţeşte. Se bea fierbinte şi se transpiră, blestemînd ideea de-a sări peste cal cu băutura, tocmai vara, cînd soarele te păleşte-n creştet de nici nu mai ştii unde te afli & de ce…

BURTA

Ciorba de burtă tradiţională. Numai că fierbe minimum 6 ore! Şi nu e simplu de făcut, căci tre’ s-aveţi o oală de minimum 12 l. (ca să iasă gustoasă)!

Mai bine o serviţi la cîrciumă. Da’ şi-acolo e gata abia după ora 11!

Mai e o soluţie : cumpăraţi-o la plic, ori la conservă (se găseşte la orice market). Şi potriviţi-o bine din oţet, usturoi, gălbenuş şi ardei iute. Tot fierbinte se serveşte, pîrdalnica…

CIORBA FĂRĂ FOC

Ideală! Şi nu greu de făcut: într-un litru de zeamă de varză, borş, ori suc de roşii, puneţi ceapă răzuită mărunt, ţelină dată şi pe răzătoare, morcov şi hrean – idem, mărar, pătrunjel şi tarhon verde, finuţ tocate. Boia, piper alb şi sare grunjoasă. Daţi-le cu mixerul şi băgaţi-le în congelator. După două ore, beţi conţinutul şi întrebaţi, naiv : pe cine durea capul acum 5 minute?!…

Dacă e iarnă, merge şi o răcitură de cocoş, filtrată, cu gelatină în exces, cu mult sos subţire de  hrean şi oţet.

Dacă e vară, mai încercaţi cu suc de roşii, dres cu un gălbenuş, lămîie şi piper . Ori citronadă din două lămîi, apă minerală şi chiar cu o aspirină.

Dar, fie iarnă, fie vară, e sfîntă, pentru dres, o bere blondă, rece şi proaspătă.

Mai e o variantă: pîine cu unt şi miere.

Cel mai înţelept (şi economicos!) este să nu aveţi nevoie de aceste sfaturi…

Preluare din volumul de “atitudini, amintiri si voluptati culinare” intitulat NU TRAIM CA SA MANCAM!?…semnat de BOGDAN ULMU,  om de teatru, profesor universitar si gastronom impatimit. www.bogdanulmu.eu

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 18 Martie 2012 în Gastronomice

 

Etichete: , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: